Credinte antice

Credinte antice

 

Absolvent fiind al unei facultati de drept, am invatat, printre altele, ca principiile de drept din zilele noastre isi au izvorul in dreptul roman. Colegii mei de la drept stiu (mai ales cei de la stat) ca dreptul roman a fost multi ani o spaima pentru studentii juristi. Aceasta materie era predata de un om (prea) pasionat, care vorbea cu foc si patos despre dreptul roman.

Tot la facultatea de drept am studiat si filosofia. Acolo am dat tot de niste antici, de felul lor filosofi. Un alt profesor (o femeie de aceasta data), foarte pasionata si ea, ne vorbea despre importanta filosofiei antice. Conceptele filosofice dezbatute atunci sunt valabile si astazi. Nu poti discuta filosofie fara sa ai in vedere filosofia antica.

Ca sa ramanem in perioada antica, mai dau un exemplu, unul care-mi place mie mult. E o superstitie antica de care am aflat (o fi vreun mit ascuns, ca pe net nu prea exista), superstitie care explica doua lucruri: de ce dam noi cadouri sarbatoritilor si de ce acestia ar trebui sa ne cinsteasca. Ideea e asa: se spunea (nu mai stiu la cine, CRED ca la romani, da’ nu-i sigur) ca in timpul anului trebuie sa faci ofrande zeilor pentru ca ei, de ziua ta, sa isi intoarca fata catre tine. Ma rog, ei oricum isi intorceau fata catre tine, dar trebuiau sa te si ajute. Iar ei te ajutau indirect. Oamenii veneau la tine cu cadouri si isi puneau o dorinta. Tu le multumeai si ii serveai cu niste vin (pus intr-o cupa). Acel vin era CINSTEA (nu stiu exact numele de unde vine, cred ca acea cupa era CINSTEA). Si daca TU ai fost cuminte, dorinta lu’ X se indeplinea, el stia ca s-a indeplinit pentru ca tu ai fost cuminte, asa ca te recompensa si pe tine cumva. De exemplu, X ajungea senator si iti dadea si tie ceva, nu stiu, te punea ceva p-acolo. Cica si sarbatoritul isi punea o dorinta, a lui, dar credinta era ca dorinta lui se indeplinea ultima. Ma rog, dorintele se indeplineau si ele in functie de doritor: trebuia ca si doritorul sa fi fost cuminte cu zeii. Ma rog, ati inteles ideea.

Problema mea este ca de fiecare data cand povestesc chestia asta (pe ultima o spun des), multi ma iau in ras. Sustin ca in 2016 nu ar trebui sa ne mai intereseze perioada antica. Si ce daca anticii credeau asta? Noi suntem mai avansati, suntem in 2016, nu mai avem credintele astea.

Problema e ca daca am respecta intocmai dorinta multor contemporani, ar trebui sa ignoram multe denumiri date, inca de antici, obiectelor inca prezente in viata noastra.

ametist

Ati auzit, de exemplu, de cristalul numit ametist? Ia cititi pe Wikipedia de unde-i vine denumirea. Da, se pare ca vine de la greci si se bazeaza pe credinta lor ca cei care-l poarta nu se vor imbata. Nu am incercat, sincer sa fiu, dar tind sa cred ca nu e adevarat. Pe de alta parte, daca ignoram complet ce ziceau grecii pierdem etimologia cuvantului, care este si ea importanta.

Acelasi lucru si in cazul cristalelor numite geode. Termenul de geoda vine tot din greaca si inseamna Placerea Pamantului (sursa este tot Wikipedia).

geoda

Pot da multe alte exemple, pot exemplifica cu alte credinte antice luate in deradere, insa momentan ma opresc aici. Voi cere, insa, ajutorul vostru, sa-mi dati, daca stiti, exemple in acest sens. Salutari MINUNATE tuturor!

One thought on “Credinte antice

Leave a Reply