Ce trebuie sa ai in vedere atunci cand cumperi un board game

Board game perfect nu exista. Nu, nu-mi place denumirea romaneasca de jocuri de societate, drept urmare voi prefera denumirea englezeasca. N-oi fi eu fan al romglezei, dar unele cuvinte nu se pot traduce. Stiti, insa, cu totii la ce ma refer.

Asadar, daca nu exista board game perfect, board game ideal, la ce ne uitam cand alegem sa cumparam un astfel de joc? La ce ar trebui sa fim atenti? Sa iau pe rand cateva aspecte:

Numarul de jucatori. Aici trebuie sa fiti atenti la un detaliu: exista un numar minim, un numar maxim de jucatori, dar si un numar RECOMANDAT. Sunt jocuri care se pot juca in pana la 5 jucatori, dar se joaca cel mai bine in 2 (Carcassone e primul exemplu care-mi vine-n minte), la fel cum sunt jocuri ce pot fi jucate in 2, dar care se joaca mult mai bine in mai multi.

Exista , de asemenea, jocuri care pot fi jucate solo. Pentru unul ca mine, optiunea aceasta nu exista. Mi se pare contradictie in termeni. Ganditi-va la denumirea romaneasca, de Jocuri de Societate. Termenul de societate ma duce cu gandul la socializare. Cu cine socializezi cand joci SOLO? Este drept, fanii unor astfel de jocuri imi raspund simplu: pe calculator ori pe consola ma joc si singur, nu? De ce nu m-as juca singur, contra jocului efectiv, si in cazul unui astfel de joc?

Acum, legat de acest aspect, spun doar atat: trebuie sa va ganditi de la inceput cu cine il veti juca? Va luati jocuri care se pot juca in 12 persoane doar cand stiti ca aveti inca 11 persoane cu care sa va jucati. Daca va jucati in cele mai multe cazuri cu o singura persoan, sotul/sotia ori fratele/sora, trebuie sa va orientati catre jocurile care se joaca in 2.

Jocuri cooperative, jocuri pe echipe ori fiecare pentru el. Spun din start: nu-mi plac jocurile cooperative. Jocurile cooperative sunt cele in care toti jucatorii sunt intr-o echipa, echipa care se strofoca sa invinga jocul. In cazul unui joc, al ORICARUI joc, farmecul nu este doar cand cineva castiga, ci si cand cineva pierde. Toata lumea castiga ori toata lumea pierde imi suna a comunism. Vorbesc serios.

Tematica. Prin intermediul unui joc poti fi presedintele SUA, presedintele Rusiei, pirat, negustor, cavaler medieval ori afacerist necrutator. Farmecul unui joc nu este doar modul de joc, ci si povestea. In cazul meu personal, prefer oricand un joc realist, bazat pe fapte reale ori chestii care ar fi putut fi reale, in dauna unuia SF, unde trebuie sa colonizezi planete ori cine stie ce alte chestii 100% inventate. E doar o chestiune de optiune personala, nimic altceva. Fiecare gandeste in felul sau, nimeni nu e de condamnat, de oricare parte s-ar situa.

Gradul de complexitate. Durata.  Pun aceste 2 aspecte impreuna pentru ca ele merg mana-n mana de obicei. Nu tot timpul, insa. Monopoly, unul dintre cele mai celebre jocuri, are o durata destul de mare, desi gradul de complexitate este scazut. De asemenea, durata depinde si de numarul de jucatori.

Jucatorii ies treptat din joc ori raman la masa pana la final. Sunt jocuri unde scopul este sa ramai pana la final, unde jucatorii sunt eliminati pe parcurs. Desi ca gameplay jocul, in sine, poate fi amuzant, este frustrant pentru cei eliminati. Unii nu vor sa joace asa ceva fix din acest motiv.  Pentru a evita aceste lucruri, unii joaca anumite board games cu reguli speciale. De exemplu, unii incheie jocul de Monopoly atunci cand un jucator a dat faliment si numara activele fiecarui jucator.

E drept, unii mai vorbesc si de alte aspecte, pe care eu le consider fie neimportante, fie incluse in cele evocate de mine: cat de aleator este jocul ori cat de mult se bazeaza pe strategie (un joc bazat exclusiv pe dat cu zarul nu are cum sa fie un joc bazat pe strategie); cat de prietenos ori dimpotriva, dusmanos, este jocul (sunt jocuri in care construiesti si trebuie sa o faci mai repede decat adversarul, dar sunt si jocuri in care poti faulta grav adversarul); cat de amuzant vs cat de sec este jocul (eu as include-o in chestiunea precedenta: mie mi se par extrem de amuzante jocurile in care poti faulta constant adversarul); cat de estetic este (sunt jocuri pictate extrem de minutios pictate, in timp ce altele nu pun deloc pret pe aspectul estetic); daca au sau nu extensii (si cate anume).

 

In continuare va voi da ca exemplu 2 jocuri si jumatate. Nu am jucat decat acea jumatate de joc, una pe care a jucat-o, cred, toata lumea. Atunci cand va voi vorbi despre ele, va rog sa aveti in vedere punctele de mai sus:

Sa le luam pe rand:

 

Port Royal (+ EXTENSIA PORT ROYAL: DOAR INCA UN CONTRACT)

 

Revedeti acum tot ce am scris mai sus. Este un joc cu o poveste extrem de misto. Nu stiu ce v-ati dorit voi sa fiti cand erati mici, eu unul NU mi-am dorit sa fiu pirat, dar mi-au placut enorm de mult piratii. Nu cei informatici, ci aia clasici. Na. chestie de gusturi. Zic.

Port Royal este tipul de joc extensibil, extensia Doar un contract fiind prima dintre ele. Daca initial jocul este tip fiecare pentru el, free for all, extensia il poate transforma fie intr-un joc cooperativ, fie intr-unul solo.

Fara sa incerc sa vi-l explic, mai mult decat ce este in tutorial nu va pot spune, trebuie sa dau un sfat si un pronostic. Sfatul meu este sa luati acest joc (cu extensie cu tot) daca sunteti incepatori in board games ori daca preferati jocurile mai putin complexe, dar amuzante, daca vreti un joc extrem de misto estetic si daca vreti sa aveti va antrenati singuri pentru marile batalii impotriva prietenilor (vorbesc serios: cei care joaca SOLO se antreneaza, de fapt). Mie, unul, cred ca mi-ar placea, chiar daca recunosc ca am jucat jocuri mai complexe decat el (mai complexe, dar in acelasi timp mai lungi, mai dificile).

QWIRKLE

 

Este o varianta simplificata de Scrabble. Ideea este aceeasi: se incepe de unde si se adauga randuri sau coloane. Nu mai trebuie sa va ganditi la cuvinte, nu mai sunt avantajati cei care au un vocabular mai bogat, caci aici aveti doar simboluri. Trebuie sa puneti fie toate simbolurile de aceeasi culoare intr-un rand, fie acelasi simbol, avand culori diferite. Pe un rand sau pe o coloana nu trebuie sa se repete, trebuie sa faci in asa fel incat sa ai intr-un final o coloana completa. Dupa ce ai atasat una sau mai multe piese, tragi din saculet un numar egal de piese. Jocul se termina cand unul dintre jucatori termina piesele din mana.

E simplu, dar simplitatea este farmecul acestui joc. Nu are nici poveste, nu pune accent nici pe latura estetica, dar pare extrem de fun. Cei de la Oxygame nici nu au mai pus un clip explicativ pentru acest joc, regulile fiind indeajuns de simple pentru a putea fi intelese si fara un tutorial video. Numarul jucatorilor este de minimum 2 si de maximum 4. As zice ca in 2 nu e chiar atat de fun, deci, dupa gusturile mele, cel putin dupa experienta mea de scrabble, minimum 3 jucatori.

O chestie misto, valabila pentru AMBELE jocuri: jucatorii raman la masa pana la final.

 

Cubul Rubik

 

Toata lumea stie de Cubul Rubik. Pe mine ma fascina atunci cand eram mic. Si am fost frustrat, la un moment dat, ca nu-l puteam rezolva. Candva, ii aflasem schepsisul, acum nu stiu daca m-as mai descurca. Ori in cat timp.

Mi-am amintit, insa, de Cubul Rubik acum 4 ani (da, atatia ani au trecut), cand acest dragut (si clasic) cub a castigat, indirect, competitia Romanii au Talent.

Cubul Rubik mi se pare un obiect foarte util pentru jocurile care elimina treptat jucatori. O ocupatie buna pana cand ceilalti incheie jocul. Vorbesc serios.

Ce trebuie sa ai in vedere atunci cand cumperi un board game este un articol inscris in competitia Spring Super-Blog 2019 pentru sponsorul Cutia.ro.

One thought on “Ce trebuie sa ai in vedere atunci cand cumperi un board game

Leave a Reply