Castigator de Nobel cazat la Nobel. In Bulgaria.

1 mai 2037. Primul dublu castigator al premiului Nobel care locuieste in Romania decide sa-si petreaca vacanta de 1 mai in … Bulgaria. Satul de celebritate si de statiunile scumpe, satul de fite inutile si de vinuri scumpe, castigatorul premiului Nobel pentru Literatura (in 2025) si pentru Pace (in 2026) decide sa mearga in localitatea bulgara Sunny Beach. Reuseste sa gaseasca acolo un hotel cu numele … NOBEL. I se pare predestinat: el, dublu castigator de Nobel, urma sa se cazeze acolo. Considera ca daca toate merg bine acolo, se va muta, din septembrie, timp de 1 luna, sa isi scrie noua carte. Fix acolo, nu in alta localitate, nu in alt hotel.

Nu voia sa fie recunoscut, nici de bulgari, nici de romani, nici de alti straini, asa ca decide sa se … deghizeze. Isi lasa barba, isi lasa plete, isi vopseste parul (lucru pe care nu-l facuse niciodata) si-si pune o pereche de ochelari de soare. In rest, decisese sa se comporte normal. Cat poate fi de normal comportamentul unui dublu castigator de Nobel.

Ca de obicei, merge singur. Toata viata a fost un lup singuratic, si-n politica, si-n literatura. Bineinteles, si-n vacante.

Uneori se mai intalnea, intamplator, cu vreun prieten, nu ca si-ar fi propus asta. Isi facea programul doar in functie de el si de intalnirile lui oficiale, apoi, dupa ce ajungea intr-un oras, se apuca sa dea telefoane. Sa vada cine mai e pe acolo. Oricum, presa avea grija sa anunte pe unde merge.

De data asta, insa, nu voia sa se intalneasca cu nimeni. Isi dorea sa nu se intalneasca cu nimeni. Sa nu-l recunoasca nimeni. Doar ca, facandu-si planul de bataie, isi dadu seama ca fie va trebui sa se duca la plaja, sa stea dezbracat, asa cum face toata lumea, fie sa stea vesnic imbracat, caz in care ar atrage atentia. S-a decis asupra celei de-a doua variante.

Desi dupa cele 2 Nobeluri banii nu mai reprezentau o problema, zgarcenia lui era proverbiala: bacsis nu lasa decat la restaurant, si nici acela foarte mare, iar la hoteluri prefera chiar sa negocieze. Cand statea 14 zile intr-un loc, avea pretentia sa ii fie facut un discount. Macar 1 zi, daca nu mai multe.

Iar agentia cu care lucra era cea cu care a lucrat dintotdeauna: Christian Tour. Se decisese sa lucreze cu ea inca dinainte sa devina celebru. Asta pentru ca lucrase cu o agentie, luase o teapa, devenita celebra, cunoscuta in toata lumea, drept urmare de atunci inainte a preferat sa lucreze cu o singura agentie. De atunci inainte, pentru vacante Christian Tour era SINGURA lui optiune.

Ajunge el la Hotelul Nobel, hotel care acum i se parea predestinat, se cazeaza folosindu-si numele real (si ce? vor anunta presa? sunt Emil Calinescu si atat…), apoi se duce in camera. Isi lasa lucrurile de valoare (laptop, telefon, tot) in seif, isi pune slipul, isi pune un tricou pe deasupra si merge spre plaja. Cheia, bineinteles, o lasase la receptie. Pe cap avea o sapca (nu mai purtase sapca de peste 10 ani, de cand trecuse la palarii, de care era fascinat), avea ochelari de soare, barba si pletele erau destul de lungi.

Ajunge la plaja, inchiriaza un sezlong, apoi sta pur si simplu intins. Nu se gandea la absolut nimic, se bucura doar sunetul placut al valurilor marii.

Neavand niciun obiect de valoare asupra lui, nici macar vreun telefon vechi, amarat, se putea duce linistit in apa. Nu aveau ce sa-i fure, un tricou vechi si niste pantaloni scurti?

Sta pe plaja o ora (e drept, dupa ceva timp se adapostise sub o umbrela), apoi decide sa se intoarca in hotel. Isi luase all inclusive, asa ca masa o avea tot acolo.

Desi, oficial, voia sa se relaxeze, era in vacanta, el de fapt inspecta. Vrusese sa mearga in Bulgaria, la all inclusive, pentru ca asa mergeau majoritatea conationalilor lui. Acum, se pare ca-i venise ideea ca actiunea noului sau roman sa se petreaca in … Bulgaria. Venise, de fapt, cu scopul de a urmari turistul roman clasic.

Impusca, de fapt, 3 iepuri dintr-un foc:

  • Se relaxa.
  • Statea intr-un hotel unde, zicea el, ii era predestinat sa stea. Avand in vedere privelistea, avea inspiratie maxima la scris.
  • Inspecta oamenii pentru a-si creiona viitorul personaj. Desi nu voia sa recunoasca, acesta era principalul obiectiv.

Plus un al patrulea: vizita. Caci fusese in multe locuri si-si daduse seama ca nu putuse vizita nimic. Se bucura de plaje private, de hoteluri luxoase, dar de mult timp nu se mai bucurase de o vacanta ca un turist normal. Ok, unul cu bani, conditii foarte bune, dar nu ceva exclusivist.

Se duce, deci, in camera, face un dus, apoi coboara sa manance. Vede in dreptul receptiei un domn care i se paruse cunoscut. Isi amintea ca-l mai vazuse in cateva randuri, ultima oara chiar pe plaja.

Fara sa-l bage in seama, se duce la masa, isi umple mai multe farfurii cu toate bunatatile din meniu, isi pozeaza ca de obicei fiecare mancare (avea aproape un ritual), apoi , fara sa-si dea seama, se trezeste cu strainul la masa.

– Buna ziua, domnule Calinescu! Mihai…
– Buna ziua. Cum m-ati recunoscut?
– Eh, mai complicat decat credeti…
– Erati aici sau ati venit in Bulgaria pentru mine?
– Sa zicem ca am venit pentru dumneavoastra.
– Dar de unde stiati ca voi fi aici?
– Eh, asta n-am voie sa spun…
– Adica, ce este asa mare secret?
– Sa zicem ca nu am obtinut informatia asta pe cai tocmai legale. Dar e in favoarea dumneavoastra…
– Cum adica?
– Adica toata lumea stie ca sunteti singur. Ca dumneavoastra doar singur calatoriti. Deci un om singur pe plaja pare suspect. Asa ca…
– Doar nu vreti sa veniti cu mine la plaja sau in alta parte…
– Macar la masa. Sa nu mancati singur.
– Dar ce vreti de fapt? Doar sa ma vedeti? Un autograf?
– Poate o poza.
– Va dati seama ca nu se poate, in conditiile date.
– De ce? O postez cand terminati vacanta. Si ma voi lauda ca-s singurul care v-a recunoscut.
– Si cum pot avea incredere?
– Pai sa zicem ca oricum v-am pozat. De la distanta, zic. Deci oricand v-as putea dezvalui identitatea.
– Si veti face asta?
– Nu mai bine stabilim sa ne vorbim pe numele mic?
– Dac-ar fi asa, Mihai, tu ai fi in avantaj.
– Ar trebui sa platesc pentru asta?
– Stii bine ca nu banii imi lipsesc…
– Esti zgarcit. Asta stie toata lumea. Unul bogat se ducea pe o insula izolata. Nu in Bulgaria.
– Poate-mi place Bulgaria. Poate vreau sa fac altceva aici.
– Ce anume? Sa te lauzi ca te-ai cazat la Hotel Nobel?
– Si asta…
– Sa scrii din Hotel Nobel o noua carte de Nobel…
– Nu poti castiga de 2 ori premiul Nobel. Sau, ma rog, as putea fi eu primul…
– Spune-mi, te rog, cum te gandeai sa te ascunzi si sa te bucuri de vacanta in acelasi timp?
– Sincer, vreau sa ma odihnesc. Dar vreau s-o fac cumva activ. Sa ma plimb printre oameni, sa ii observ, sa ii ascult. Sa stau seara, pe balcon, sa savurez un vin bun, un trabuc.
– Te-ai apucat de fumat? Parca nu erai fumator …
– De unde stii tu ce sunt?
– Pai asa te laudai, ca nu esti fumator. Sau fumezi doar trabucuri?
– Ar fi o idee sa ma apuc de fumat pentru a nu ma recunoaste lumea, nu?
– Deci esti sau nu fumator?
– Ma lasi sa mananc?
– Ultima intrebare: de ce ti-ai luat mai multe zile de 1 mai? Acum e aglomeratia, apoi vei fi singur …
– Poate tocmai din acest motiv. Acum pot sa mananc?
– Ok, dar ma voi intoarce…

Nu-l mai vazu pe acest cetatean dubios numit Mihai, vorbitor al unei limbi romane perfecte. Academice chiar.

Facuse o poza cu el, ii daduse autograf, pe autograf scriind inclusiv data.

Cum ajunse in Romania, vazu zarva mare pe Facebook.

Dublul castigator de Nobel a fost vazut in Bulgaria. Cu poze, nu una, ci … 100. Din fiecare zi. Cu fiecare activitate a lui. A fost pozat inclusiv cand se relaxa in balcon. Cand fuma trabuc (desi nimeni nu stia ca fumeaza). Tot, absolut tot.

Bomboana de pe coliva: inclusiv poza cu autorul acelor poze. Ca totul sa para o intelegere intre cei 2.

Telefoanele nu conteneau sa sune. Raspunse la unul, la intamplator. Afla postul de televiziune, apoi zise: Voi sunteti niste incompetenti. Daca erati buni, veneati voi dupa mine. El e cel mai destept, voi nu sunteti in stare … Apoi inchise.

Apoi, singur-singurel in casa lui imensa, dublul castigator de Nobel Emil Calinescu isi dadu seama: uite, d-aia romanii prefera all inclusive-ul la bulgari. Acolo nu poti iesi nicicum in evidenta: este aglomeratie, poti merge fie dezbracat, fie foarte imbracat, poti sa ai ochelari de soare, sapca, trabuc, tot ce vrei. Nimeni nu are treaba cu tine. Si te simti ca acasa. Caci, contrar asteptarilor, te duci afara sa te simti ca acasa.

Articolul Castigator de Nobel cazat la Nobel. In Bulgaria. este un articol DE NOBEL, inscris in competitia Spring SuperBlog 2018, competitie de Nobel. Salutari DE NOBEL tuturor!

Leave a Reply