Amintiri din Frankfurt

Amintiri din Frankfurt

 

Suntem in 2015, se apropie Pastele, insa mie nu-mi vine sa cred cat de repede a trecut timpul. Zic Pastele nu pentru ca as fi foarte credincios, chiar nu sunt, insa imi dau seama cat timp a trecut. In 2011 mi-am petrecut Pastele in Frankfurt. Nu sunt eu prea nostalgic, dupa Frankfurt chiar n-am motive, dar acum imi amintesc cat timp a trecut.

Desi poate parea paradoxal, am ceva amintiri si d-acolo. Tocmai scrisai despre ce-mi aduc aminte din Paris, deci de ce n-as scrie cateva cuvinte si despre Frankfurt. Nu trisez, va dau aici 3 articole scris atunci despre experienta germana. Nu le citesc acum, le voi reciti ulterior (1 2 3). Or fi fost mai multe, dar nu le mai gasesc pe toate.

Asadar, iata 5 chestii pe care mi le amintesc despre Frankfurt:

Am baut berea asta in avion. Mi s-a parut foarte buna, dar cica senzatia este accentuata de altitudine.
Am baut berea asta in avion. Mi s-a parut foarte buna, dar cica senzatia este accentuata de altitudine.

1. Acolo este sediul Euro. E Banca Centrala Europeana. Nu imi e drag euro, dar tot m-am pozat cu simbolul. As zice chiar ca-l dispretuiesc, dar na, e un reper turistic. Oricum, dupa cum observati, simbolul EURO este ceva mare, as zice grandios (nu stiu daca este cuvantul potrivit), iar cei ce se pozeaza sunt undeva mici, SUB acel simbol. Nu cred ca este intamplator acest lucru.

Eu si Euro Frankfurt

2. Nu mai stiu in ce chestie m-am suit, dar tin minte controlul la care am fost supus. Mai paranoici nemtii de felul lor. Nu ca m-ar deranja, adica sunt convins ca acele controale sunt pentru binele meu. Stiu, doar, ca am fost chiar descaltat. Puteam sa am o bomba sau un cutit in pantofi. Nu stiu, insa, de ce aceasta n-ar fi iesit la un eventual detector de metale, dar na, trecem peste.

3. Era un turn unde mi-am dat sufletul sa ajung pana sus. Scarile alea sunt imposibile, mai ales pentru unul ca mine. E drept, unii zic ca-mi prind bine. Asa sa fie? Intrebarea pe care mi-o pun eu este daca ACUM, dupa 4 ani, as mai fi in stare sa le urc? As zice ca da, dar nu sunt atat de convins. Oricum, privelistea e chiar misto, deci nu regret c-am urcat pana sus.

4. Strazile sunt drepte, zici ca-s desenate de un inginer. E drept, orasul a fost reconstruit aproape integral dupa razboi, dar oare atat de netalentati sa fi fost arhitectii? Sau poate fu construit intentionat asa: sa goneasca eventualii turisti. Ce sa cauti la Frankfurt ca turist? Acolo se munceste. Mergi in Grecia daca vrei sa stai cu burta-n sus! Vedeti si-n poza de mai jos. Totul este drept, totul este plat, nimic spectaculos, nimic grandios.

Eu in Frankfurt

5. Nu am apucat sa vad vreun meci de fotbal pe stadionul din Frankfurt. Cat timp am fost acolo au jucat cu Bayern. Teoretic am avut noroc, meci tare. Practic, biletele erau de mult timp vandute. Trist. Foarte trist. Nu sunt mare fan al Germaniei la fotbal, dar au un fotbal extrem de productiv. Mi-ar fi prins bine un meci vazut live. Si cu ceva bere si carnati consumati in timpul lui (nu d-alta, dar acolo e voie sa bei BERE, nu prostie d-aia fara alcool, pe stadion).
Da, deci inca un stadion ratat ca obiectiv turistic, dupa cel din Paris. Dramatic, nu?

As mai fi putut invoca Gradina Zoologica ori cea Botanica din Frankfurt, ori plimbarea pe Main, insa ma opresc aici. E drept, acum cand recitesc articolele de atunci ma gandesc la altceva: uitati-va si voi cat de mult mi-am schimbat stilul de scriere in 4 ani. Uau, asta e, intr-adevar, o stire!

Cam atat am putut spune la capitolul Amintiri din Frankfurt. Pentru alte amitiri puteti intreba in comentarii, unde astept sa spuneti si voi ce experiente ati avut p-acolo. Iar daca vreti sa ajungeti p-acolo, incercati http://www.aerotravel.ro/bilete-avion-frankfurt/. Frankfurtul are unul dintre cele mai mari aeroporturi din lume, d-acolo putand zbura DIRECT in orice colt al planetei. Asa ca, nu intamplator, sunt multi care NU au vizitat ORASUL Frankfurt, dar au fost, macar o data in viata, in aeroportul acestui oras 🙂 Salutari ROMANESTI tuturor!

3 thoughts on “Amintiri din Frankfurt

    1. Am stat prea mult. Numaram zilele din calendar pana plec d-acolo (facusem marea eroare de a lua deja biletul de intoarcere).

      D-aia am zis si tot zic d-atunci: eu ma simt bine printre cei ca mine. Adica in tarile latine (Franta) ori balcanice (Bulgaria si Turcia). Zic dintre cele vizitate. In Germania nu m-am simtit bine pt ca oamenii aia (sau roboti, ce-or fi ei) nu au nimic in comun cu mine. Dar absolut nimic.

Leave a Reply